Redactia Diand 
Încălzirea globală reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în prezent. Deși conceptul de încălzire globală nu este deloc nou, efectele devin tot mai evidente și mai devastatoare pe măsură ce trece timpul.
Încălzirea globală este procesul prin care temperatura medie a atmosferei și a oceanelor Pământului crește în mod constant de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Principalele cauze ale acestui fenomen sunt emisiile de dioxid de carbon (CO2) și alte gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul (CH4) și oxidul de azot (N2O), provenite din arderea combustibililor fosili, defrișări și alte activități industriale și agricole. Aceste gaze formează o „pătură” în atmosferă, care captează căldura și împiedică radierea acesteia în spațiu, conducând astfel la încălzirea globală.
Încălzirea globală și efectele asupra economiei
Încălzirea globală este un fenomen ce afectează fiecare colț al planetei noastre, iar economia nu face excepție. Creșterea temperaturilor globale contribuie la topirea ghețarilor și a calotelor polare, care, la rândul lor, duc la creșterea nivelului mării. Acest fenomen amenință orașele și comunitățile de coastă din întreaga lume, expunându-le riscului de inundații și eroziune a țărmurilor.
De exemplu, orașe mari precum Miami, New York și Tokyo se confruntă deja cu consecințele creșterii nivelului mării. Infrastructura critică din aceste regiuni este pusă în pericol, iar locuitorii se confruntă cu costuri uriașe pentru adaptarea și protejarea orașelor împotriva inundațiilor. În plus, micile insule națiuni din Pacific, precum Kiribati și Tuvalu, riscă să fie complet acoperite de ape, forțând populația să-și abandoneze casele și să migreze în alte regiuni.
Efectele asupra biodiversității
Schimbările climatice au un impact devastator asupra biodiversității. Creșterea temperaturilor și modificarea tiparelor de precipitații afectează habitatul multor specii de plante și animale. Unele specii se adaptează la noile condiții, însă multe altele nu reușesc să țină pasul cu ritmul rapid al schimbărilor și riscă să dispară.
Agricultura, de exemplu, este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice. Secetele prelungite, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme pot distruge culturile și reduce producția agricolă, de unde și creșterea prețurilor alimentelor și nesiguranța alimentară.
Încălzirea globală este răspunzătoare și pentru pierderile economice cauzate de reducerea productivității muncii. Temperaturile ridicate afectează capacitatea oamenilor de a lucra în condiții optime, în special în sectoare ca agricultura și construcțiile, unde muncitorii sunt expuși direct la condițiile meteorologice.
Încălzirea globală și efectele asupra sănătății oamenilor
Temperaturile extreme pot agrava bolile cardiovasculare și respiratorii, în special în rândul persoanelor în vârstă și al celor cu afecțiuni medicale preexistente. De asemenea, schimbările climatice extind aria de răspândire a bolilor transmise prin vectori (malaria și dengue), pe măsură ce țânțarii care le transmit se deplasează în zone mai calde și mai umede.
Urgența, dictată de acțiuni imediate
Pe măsură ce dovezile științifice devin din ce în ce mai clare și mai alarmante, devine evident că acțiunile imediate și decisive sunt cruciale pentru a mitiga efectele acestui fenomen global. Una dintre cele mai urgente nevoi este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, principalele vinovate pentru încălzirea globală.
Sistemele de management de mediu (EMS) joacă un rol crucial în acest context. Acestea le permit organizațiilor să-și gestioneze impactul activităților asupra mediului prin implementarea unor practici durabile și prin respectarea reglementărilor de mediu. EMS ajută companiile să își monitorizeze emisiile, să identifice oportunități de reducere a poluării și să îmbunătățească eficiența energetică.
Pe lângă reducerea emisiilor trebuie să ne concentrăm și pe conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale. De exemplu, reîmpădurirea contribuie la absorbția CO2 din atmosferă, în timp ce protejarea și restaurarea recifelor de corali și a mangrovelor sporesc reziliența comunităților costiere la creșterea nivelului mării și la fenomenele meteorologice extreme.
Guvernele și organismele internaționale trebuie să colaboreze pentru a stabili obiective ambițioase și pentru a dezvolta cadre legislative care să sprijine tranziția către o economie sustenabilă. Acordul de la Paris, semnat în 2015, este un exemplu important de angajament global pentru combaterea schimbărilor climatice. Statele semnatare s-au angajat să își reducă emisiile și să colaboreze pentru a limita creșterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
